Introducere: Când frica nu mai are motiv
Ai simțit vreodată că inima o ia razna, nu poți respira bine, te cuprinde amețeala și ai
impresia că vei leșina sau chiar muri, fără un motiv clar? Dacă da, e foarte posibil să fi trecut
printr-o criză de panică.
Crizele de panică sunt episoade intense de anxietate care pot apărea brusc, chiar și atunci
când ești într-un mediu sigur. Deși sunt inofensive din punct de vedere fizic, ele pot fi extrem
de tulburătoare și greu de înțeles.
Acest articol îți explică pas cu pas ce se întâmplă cu corpul tău în timpul unei crize de
panică, de ce apar aceste reacții și cum le poți recunoaște și gestiona.
Ce este o criză de panică?
O criză de panică este un episod brusc de frică sau disconfort intens, însoțit de simptome
fizice și psihice acute, care ating un vârf în câteva minute. Criza poate dura între 5 și 30 de
minute, rareori mai mult.
Se estimează că până la 1 din 3 persoane trece cel puțin o dată în viață printr-o astfel de
experiență.
Deși criza de panică nu pune viața în pericol, senzația trăită poate fi atât de intensă încât
o persoană crede că are un infarct, un AVC sau că „înnebunește”.
Simptomele unei crize de panică – ce simți exact?
Cele mai frecvente manifestări fizice:
- Palpitații (bătăi rapide și puternice ale inimii)
- Senzație de sufocare sau respirație scurtă, accelerată
- Transpirații reci sau abundente
- Amețeală, vertij sau senzație de leșin
- Durere sau disconfort toracic
- Frisoane sau valuri de căldură
- Greață sau disconfort abdominal
- Furnicături sau amorțeli (în mâini, picioare, față)
- Tremurături sau senzație de slăbiciune
Simptome psihice:
- Frica intensă că se întâmplă ceva grav
- Sentimentul de pierdere a controlului
- Derealizare (sentimentul că realitatea e „ireală”)
- Depersonalizare (senzația că nu mai ești în propriul corp)
Crizele de panică pot apărea chiar în somn, trezind persoana dintr-un somn profund cu
simptome dramatice.
De ce reacționează corpul în acest fel?
Totul se leagă de un mecanism foarte vechi: „luptă sau fugi” (fight or flight), activat de
creier când detectează pericol.
Cum funcționează:
Sistemul limbic (partea emoțională a creierului, în special amigdala) percepe o amenințare
– chiar dacă ea nu există în realitate.
Activează sistemul nervos simpatic, eliberând adrenalină și noradrenalină.
Aceste substanțe declanșează o serie de reacții fizice menite, teoretic, să te ajute să
supraviețuiești.
Rezultatul:
- Inima bate mai repede (ca să pompeze sângele către mușchi).
- Respirația devine rapidă (pentru oxigen suplimentar).
- Se contractă vasele din piele (de aici paloarea sau frisoanele).
- Se încordează mușchii (pregătire pentru „fugă”).
- Se încetinește digestia (prioritate minimă în „urgență”).
Problema? Într-o criză de panică, nu există un pericol real. Sistemul tău biologic
reacționează exagerat, ca și cum viața ți-ar fi în pericol, deși ești doar… într-un autobuz
aglomerat sau în pat, seara.
Cum îți afectează fiecare parte a corpului?
1. Creierul
- Semnalează o amenințare (chiar falsă).
- Amplifică tot ce simți fizic (hipervigilență).
- Reduce capacitatea de gândire rațională.
De aceea, în mijlocul unei crize, e greu să „te liniștești singur”. Emoțiile copleșesc rațiunea.
2. Inima
- Bătăile rapide (tahicardie) sunt răspunsul la adrenalină.
- Poți simți inima „bubuind”, „sărind” sau chiar „înțepând”.
Important: deși poate mima un infarct, criza de panică nu afectează structura inimii. Totuși,
dacă ai factori de risc cardiac, consultă medicul.
3. Plămânii
- Respiri mai rapid (hiperventilație), dar nu eficient.
- Apare senzația de lipsă de aer, deși oxigenul este prezent în corp.
- Respirația rapidă scade nivelul de CO₂ din sânge, ceea ce contribuie la amețeli și
furnicături.
4. Mușchii
- Se încordează brusc.
- Poți simți rigiditate, tremor sau slăbiciune.
5. Stomac și intestin
- Funcțiile digestive se opresc temporar.
- Poți avea greață, crampe, diaree sau nevoia urgentă de a merge la baie.
6. Pielea
- Poate deveni palidă sau roșie.
- Apare transpirația rece (de la vasoconstricție și frică).
Cât durează o criză de panică?
Durata obișnuită: 5–20 de minute.
Vârful simptomelor: în primele 5–10 minute.
Recuperarea: poate dura ore întregi, în funcție de nivelul de oboseală și anxietate.
Chiar dacă simptomele dispar, senzația de teamă de „ce-ar fi fost dacă…” persistă.
Diferența între criză de panică și atac de cord
Simptom Criza de panica
Durere toracica Ascutita,de scurta durata
Respiratie Rapida,superficiala
Inima Palpitatii,batai accelerate
Localizare durere Piept,gat,spate dar vaga
Alte simptome Frica intensa, transpiratii reci
Important: Dacă nu ești sigur, mergi la Urgențe. Mai bine un control inutil decât o greșeală periculoasă.
După criza de panică – ce simți
- Epuizare profundă (trup și minte).
- Frică de a nu se repeta.
- Neîncredere în corpul propriu.
- Evitarea locurilor sau situațiilor în care s-a declanșat criza (risc de agorafobie).
Ce poți face în timpul unei crize de panică?
1.Respiră controlat
- Inspiră 4 secunde – ține 4 – expiră 6-8 secunde.
- Repetă 5–10 cicluri.
Te ajută să reechilibrezi oxigenul și CO₂ în sânge.
2.Ancorează-te în prezent
- Privește un obiect concret, atinge ceva rece, descrie ce vezi/auzi.
- Spune în gând: „Este doar o reacție trecătoare, nu un pericol real.”
3. Mișcă-te ușor
Dacă poți, mergi încet într-un spațiu liniștit. Mișcarea poate „consuma” adrenalina.
4. Vorbește cu cineva
O voce calmă (chiar la telefon) poate aduce rapid liniștire.
Când devine o problemă?
Dacă:
- Ai crize de panică recurente (minim 2 pe lună),
- Eviți locuri sau activități din frică,
- Îți afectează viața personală sau profesională,
- … este posibil să suferi de tulburare de panică – o afecțiune tratabilă.
Cum se tratează?
Psihoterapie
- Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este extrem de eficientă.
- Te învață să identifici gândurile distorsionate și să le reformulezi.
Medicamente
- Anxiolitice (pentru crize acute, pe termen scurt).
- Antidepresive (pentru prevenirea recidivelor, dacă sunt frecvente).
Tehnici de relaxare
- Mindfulness, meditație, yoga, journaling, sport.
- Cu tratament corect, majoritatea persoanelor se recuperează complet sau își controlează
simptomele.
Concluzie: Corpul tău nu te atacă – încearcă să te
protejeze
Criza de panică nu este o slăbiciune sau „nebunie”, ci o alarmă falsă declanșată de sistemul
tău de supraviețuire. Înțelegerea proceselor fizice și mentale care stau la bază este primul
pas spre liniștire și control.
Dacă te regăsești în simptomele de mai sus, nu ești singur și nu ești lipsit de soluții. Corpul
tău are nevoie de încrederea ta – nu de frică.