Ficatul este cel mai mare organ solid din organism. Acesta îndeplinește peste 500 de sarcini și joacă un rol esențial în digestie. Printre rolurile sale se numără :
- detoxifierea
- sinteza proteinelor
- producerea de enzime digestive.
Acest articol va aborda principalele roluri ale ficatului, modul în care ficatul se regenerează, ce se întâmplă atunci când ficatul nu funcționează corect și cum să păstrăm ficatul sănătos.
Ficatul unei persoane se află în partea superioară dreaptă a abdomenului și se află sub diafragmă. Acesta cântărește de obicei în jur de 1,5 kg, dar acest lucru poate varia de la o persoană la alta. Pielea este singurul organ mai greu și mai mare decât ficatul.
Ficatul este aproximativ triunghiular și este format din doi lobi: un lob drept mai mare și un lob stâng mai mic. Ligamentul falciform separă lobii. Acest ligament este o bandă de țesut care menține ficatul ancorat de diafragmă.
Un strat de țesut fibros numit capsula lui Glisson acoperă partea exterioară a ficatului. Peritoneul, o membrană care formează căptușeala cavității abdominale, acoperă apoi aceasta. Acest lucru ajută la menținerea ficatului la locul său și îl protejează de leziuni fizice.
Vasele de sânge
Spre deosebire de majoritatea organelor, ficatul are două surse majore de sânge. Vena portală aduce sânge bogat în nutrienți din sistemul digestiv, iar artera hepatică transportă sângele oxigenat de la inimă.
Vasele de sânge se împart în mici capilare, fiecare dintre ele terminându-se într-un lobul. Lobulii sunt unitățile funcționale ale ficatului și constau din milioane de celule numite hepatocite. Trei vene hepatice elimină sângele din ficat.
Funcții
Ficatul este o glandă care are multe funcții în organism. Este dificil de precizat un număr exact, dar este posibil să aibă mai mult de 500 de roluri distincte.
Principalele funcții ale ficatului includ:
- Producerea bilei: Bila ajută intestinul subțire să descompună și să absoarbă grăsimile, colesterolul și unele vitamine. Bila este formată din săruri biliare, colesterol, bilirubină, electroliți și apă.
- Absorbția și metabolizarea bilirubinei: Descompunerea hemoglobinei formează bilirubina. Ficatul sau măduva osoasă stochează fierul eliberat din hemoglobină, care produce următoarea generație de celule sanguine.
- Susținerea cheagurilor de sânge: Vitamina K este necesară pentru a crea coagulanți care ajută la coagularea sângelui. Bila este esențială pentru absorbția vitaminei K și se formează în ficat. Ficatul trebuie să producă suficientă bilă pentru a produce factori de coagulare.
- Metabolizarea grăsimilor: Bila descompune grăsimile și le face mai ușor de digerat.
- Metabolizarea carbohidraților: Ficatul stochează carbohidrații. Organismul poate descompune carbohidrații depozitați în ficat, cunoscuți sub numele de glicogen, în glucoză. Glucoza, sau zahărul, este eliberată în fluxul sanguin pentru a regla nivelul de zahăr din sânge și pentru o explozie rapidă de energie.
- Stocarea de vitamine și minerale: Ficatul stochează vitaminele liposolubile, cunoscute sub numele de vitaminele A, D, E, K și B12. Acesta păstrează înmagazinate cantități semnificative din aceste vitamine. Ficatul stochează fierul din hemoglobină sub formă de feritină, gata să producă noi globule roșii. De asemenea, ficatul stochează și eliberează cupru.
- Filtrează sângele: Ficatul filtrează și elimină compușii din organism, inclusiv hormonii, cum ar fi estrogenul și aldosteronul, și compușii din afara organismului, inclusiv alcoolul și alte medicamente.
- Funcția imunologică: Ficatul face parte din sistemul fagocitar mononuclear. Celulele implicate în activitatea imunitară, celulele Kupffer, se găsesc în număr mare în ficat. Aceste celule distrugSursa de încredere viruși, bacterii sau alte microorganisme care pot pătrunde în ficat prin intestin.
- Producerea de albumină: Albumina este cea mai frecventă proteină din serul sanguin. Aceasta transportă acizii grași și hormonii steroizi pentru a ajuta la susținerea presiunii corecte și pentru a preveni scurgerea vaselor de sânge.
- Sinteza de angiotensinogen: Acest hormon crește tensiunea arterială prin îngustarea vaselor de sânge atunci când este alertat de producția unei enzime numite renină în rinichi.
Regenerarea
Din cauza importanței ficatului și a funcțiilor sale, evoluția a făcut ca acesta să se poată regenera rapid, atât timp cât este menținut sănătos. Toate vertebratele, de la pești la oameni, au capacitatea de a face să crească din nou ficatul.
Ficatul este singurul organ visceral care se poate regenera. Acesta se poate regenera complet, atât timp cât rămâne un minim de aproximativ 25% din țesut. Ficatul poate să crească din nou până la dimensiunea și capacitatea sa anterioară, fără nicio pierdere de funcție în timpul procesului de creștere.
Îndepărtarea a două treimi din ficat la șoareci face ca țesutul hepatic rămas să crească din nou la dimensiunea inițială și să își restabilească funcția în 7-10 zile. La om, procesul durează ceva mai mult, dar regenerarea poate avea loc totuși în 8-15 zile. Cercetătorii sugerează că îndepărtarea chirurgicală a lobului drept sau stâng al ficatului duce la refacerea completă a masei hepatice după 3 luni, în timp ce activitatea celulară maximă are loc la 7-10 zile după procedură.
În următoarele câteva săptămâni, noul țesut hepatic devine imposibil de distins de cel original.
O serie de compuși sunt responsabili pentru regenerarea ficatului, inclusiv factori de creștere și citokine. Unii dintre cei mai importanți compuși în acest proces par a fi, dar nu se limitează la:
- factorul de creștere a hepatocitelor
- insulină
- factorul de creștere transformant alfa
- factorul de creștere epidermică
- interleukina-6
- norepinefrin
Boli
Un organ atât de complex precum ficatul se poate confrunta cu o serie de probleme. Un ficat sănătos funcționează foarte eficient. Cu toate acestea, consecințele pot fi periculoase sau chiar fatale în cazul unui ficat bolnav sau care funcționează defectuos.
Exemple de boli hepatice includ:
- Fasciolaza: Invazia parazitară a unui vierme, cunoscut sub numele de fluke hepatic, provoacă această afecțiune. Molia hepatică poate rămâne latentă în ficat timp de luni sau chiar ani de zile. Fascioloza este o boală tropicală.
- Ciroza: În această situație, țesutul cicatricial înlocuiește celulele hepatice într-un proces cunoscut sub numele de fibroză. Toxinele, alcoolul și hepatita sunt câțiva dintre numeroșii factori care cauzează această afecțiune. În cele din urmă, fibroza poate duce la insuficiență hepatică, deoarece funcționalitatea celulelor hepatice este distrusă.
- Hepatita: Hepatita este numele dat unei infecții generale a ficatului, iar virusurile, toxinele sau un răspuns autoimun pot fi cauza acesteia. Un ficat inflamat caracterizează această afecțiune. În multe cazuri, ficatul se poate vindeca singur, dar în cazurile grave poate apărea insuficiența hepatică.
- Boala alcoolică a ficatului: Consumul excesiv de alcool pe perioade lungi de timp poate provoca leziuni hepatice.
- Colangita sclerozantă primară (CSP): PSC este o boală inflamatorie gravă a canalelor biliare care duce la distrugerea acestora. În prezent nu există niciun tratament, iar cauza este necunoscută.
- Boala ficatului gras: Aceasta apare de obicei alături de obezitate sau de consumul nociv de alcool. În cazul bolii ficatului gras, în celulele hepatice se acumulează vacuole de grăsime. Boala ficatului gras non-alcoolică apare atunci când consumul de alcool nu este cauza.
- Sindromul Gilbert: Aceasta este o tulburare genetică care afectează 4-16% a populației. În sindromul Gilbert, organismul nu descompune complet bilirubina. Poate apărea un icter ușor, dar tulburarea este inofensivă.
- Cancerul de ficat: Cele mai frecvente tipuri de cancer hepatic sunt carcinomul hepatocelular și colangiocarcinomul. Principalele cauze sunt alcoolul și hepatita. Este a șasea cea mai frecventă formă de cancer la nivel global și a treia cea mai frecventă cauză de deces prin cancer în întreaga lume.
Sănătate
Mai jos sunt câteva recomandări de la American Liver Foundation pentru a ajuta ficatul să funcționeze așa cum trebuie:
- Dieta: Deoarece ficatul este responsabil cu digerarea grăsimilor, consumul prea mare poate suprasolicita organul și îl poate deranja de la alte sarcini. Acest lucru are legături și cu boala ficatului gras.
- Ingestia moderată de alcool: Evitați să consumați mai mult de două băuturi odată. Consumul prea mare de alcool provoacă în timp ciroză hepatică.
- Evitarea substanțelor ilicite: Substanțele ilicite pot supraîncărca ficatul cu toxine. Evitarea acestor substanțe poate permite ficatului să își îndeplinească funcțiile necesare fără impedimente.
- Prudență atunci când amestecați medicamente: Unele medicamente eliberate pe bază de rețetă și remedii naturale pot interacționa în mod negativ. Amestecarea medicamentelor cu alcool pune o presiune semnificativă asupra ficatului.
- Protecție împotriva substanțelor chimice din aer: Substanțele chimice din aer pot provoca leziuni hepatice. Atunci când vopsiți sau folosiți substanțe chimice puternice de curățare sau de grădinărit, zona trebuie să fie bine ventilată, iar persoanele trebuie să poarte o mască.
- Călătorii și vaccinări: Vaccinarea este esențială în cazul în care o persoană călătorește într-o zonă în care hepatita A sau B ar putea fi o problemă. Malaria se dezvoltă și se înmulțește în ficat, iar febra galbenă poate duce la insuficiență hepatică.
- Sexul protejat: Nu există niciun vaccin pentru hepatita C. Practicile de sex protejat pot ajuta la prevenirea bolii.
- Evitați expunerea la sânge și germeni: Primiți asistență medicală dacă sunteți expus la sângele unei alte persoane.
În ciuda capacității sale de a se regenera, ficatul depinde de sănătate pentru a face acest lucru. Alegerea stilului de viață și măsurile dietetice, ficatul poate ajuta la protejarea ficatului în majoritatea cazurilor.