Introducere
În trecut, hipertensiunea era văzută ca o boală a vârstei a treia. Azi? Din ce în ce mai mulți tineri între 18 și 35 de ani sunt diagnosticați cu valori tensionale crescute, de multe ori fără simptome și fără să știe că riscă infarct, accident vascular cerebral sau insuficiență renală.
Cunoscută drept „ucigașul tăcut”, hipertensiunea arterială (HTA) nu doare, dar macină încet și sigur vasele, inima și rinichii. Iar atunci când apare devreme, efectele sunt și mai devastatoare.
Ce este hipertensiunea arterială?
Este o boală cronică în care presiunea sângelui asupra pereților arteriali rămâne constant crescută.
Conform ghidurilor europene, se consideră hipertensiune dacă:
- TA ≥ 140/90 mmHg (măsurată corect, în repaus, în cel puțin 2-3 vizite diferite)
- Sau < 135/85 mmHg dacă se folosește monitorizarea ambulatorie (holter TA)..
De ce e o problemă la tineri?
Pentru că tinerii:
- Nu merg la controale
- Sunt asimptomatici mult timp
- Au tendința să creadă că „nu li se poate întâmpla lor”
- Au stiluri de viață din ce în ce mai dezechilibrate.
Astfel, diagnosticul se pune adesea târziu, când deja s-a instalat afectarea organelor țintă: hipertrofie de ventricul stâng, proteinurie, microleziuni cerebrale silențioase.
Cauzele hipertensiunii la tineri
Hipertensiunea poate fi:
- Esențială (primară) – fără o cauză precisă, dar influențată de factori genetici și de mediu
- Secundară – cauzată de alte boli sau medicamente.
1. Cauze esențiale (majoritatea cazurilor)
- Obezitatea și supraponderabilitatea
- Sedentarismul
- Excesul de sare și fast-food
- Fumatul și consumul de alcool
- Stresul cronic – facultate, job, lipsă de somn, burnout
- Consumul de energizante și cafea în exces
- Predispoziția genetică – părinți cu HTA.
2. Cauze secundare (mai rare, dar importante la tineri)
- Boală renală cronică
- Stenoza arterei renale
- Hiperaldosteronism primar (sindrom Conn)
- Feocromocitom – tumoră care secretă adrenalină
- Hipertiroidism sau hipotiroidism
- Apnee în somn
- Contraceptive orale combinate
- Steroizi anabolizanți (frevent la tinerii care merg la sală)
- Droguri – cocaină, amfetamine.
Cum îți dai seama că ai hipertensiune?
De multe ori, nu îți dai. De aceea i se zice și „killer-ul tăcut”. Dar uneori pot apărea:
- Dureri de cap persistente, în special dimineața
- Amețeli
- Vedere încețoșată
- Zgomote în urechi (tinitus pulsatil)
- Palpitații, anxietate
- Epistaxis (sângerări nazale spontane)
- Oboseală fără motiv
La vârste tinere, aceste simptome sunt ușor ignorate sau puse pe seama stresului.
Diagnosticul – cum se face corect?
1. Măsurarea tensiunii arteriale
- În poziție șezând, după 5 minute de repaus
- Fără cafea, țigări sau efort cu 30 min înainte
- Câte 2 măsurători la 1-2 minute distanță
- Pe ambele brațe, inițial
2. Monitorizare ambulatorie – Holter TA 24h
- Pentru a confirma diagnosticul în cazuri incerte
- Poate evidenția HTA mascată sau HTA de halat alb.
3. Evaluare completă:
- ECG – poate arăta hipertrofia de ventricul stâng
- Ecografie cardiacă
- Analize de sânge: creatinină, TGO/TGP, colesterol, glicemie, potasiu
- Sumar de urină + microalbuminurie
- Ecografie renală
- Teste hormonale – în caz de suspiciune de cauze endocrine.
Ce complicații poate da?
Dacă este ignorată, hipertensiunea poate duce la:
1. Boli cardiovasculare:
- Infarct miocardic
- Insuficiență cardiacă
- Anevrism aortic.
2. Boli neurologice:
- AVC ischemic sau hemoragic
- Deteriorare cognitivă precoce
- Leziuni cerebrale silențioase pe RMN.
3. Afectare renală:
- Proteinurie
- Nefroscleroză
- Insuficiență renală cronică
4. Retinopatie hipertensivă: vedere afectată
Cu cât hipertensiunea apare mai devreme, cu atât riscul de moarte cardiovasculară prematură este mai mare.
Tratamentul – ce se poate face?
1. Modificarea stilului de viață – piatra de temelie
- Scădere ponderală – chiar 5–10 kg fac o diferență
- Reducerea consumului de sare sub 5 g/zi
- Dieta DASH – bogată în legume, fructe, cereale integrale, săracă în grăsimi saturate
- Activitate fizică regulată – 30–45 min/zi, cel puțin 5 zile/săptămână
- Renunțarea la fumat și alcool
- Controlul stresului – mindfulness, terapie, somn de calitate.
Doar prin stil de viață, valorile tensionale pot scădea cu 10–15 mmHg.
2. Medicamente antihipertensive
Indicate dacă:
- TA ≥ 140/90 în mod persistent
- Sunt deja semne de afectare a organelor
- Există alte boli asociate (diabet, dislipidemie)
Clasele principale:
- IECA (perindopril, ramipril)
- ARA (losartan, valsartan)
- Beta-blocante (nebivolol, bisoprolol)
- Blocante ale canalelor de calciu (amlodipină)
- Diuretice tiazidice (indapamidă)
Se începe cu o doză mică, se ajustează treptat, uneori se asociază 2-3 clase pentru control optim.
Hipertensiunea „albă” vs. „mascată”
- HTA de halat alb: TA crescută doar în cabinet, normală acasă
- HTA mascată: TA normală în cabinet, crescută în afara lui – mai periculoasă!
Ambele necesită monitorizare ambulatorie pentru confirmare.
Caz special: hipertensiunea la sportivi
- Sportivii de performanță pot avea tensiuni crescute fiziologic în efort, dar care trebuie diferențiate de HTA adevărată
- Abuzul de suplimente, steroizi sau deshidratarea cronică pot contribui la hipertensiune.
Prevenția – cheia longevității
Hipertensiunea nu este doar o boală – este un semnal de alarmă metabolic. Apare rar de una singură.
Controlul greutății, alimentația conștientă, somnul regulat și reducerea stresului sunt mai eficiente decât orice pastilă… dacă sunt aplicate devreme.
Concluzie
Hipertensiunea la tineri nu e o raritate – e din ce în ce mai des întâlnită. Tăcută, dar periculoasă, ea cere screening activ și intervenție precoce. Fie că e vorba de modificări în stilul de viață, tratamente medicamentoase sau suport psihologic, cheia stă în conștientizare și acțiune timpurie. Nu aștepta să „simți” ceva. Verifică-ți tensiunea.
Poate îți salvează viața.