Care sunt etapele sistemului digestiv?
În timpul digestiei, alimentele trec prin următoarele etape:
- gura
- esofagul
- stomacul
- intestinul subțire
- intestinul gros sau colonul
- rectul
Cum funcționează digestia, pas cu pas?
- În primul rând, dinții, limba și saliva transformă alimentele într-un bol alimentar, care este suficient de mic și lichid pentru a trece prin esofag.
- Apoi, bolul intră în stomac, unde acțiunea musculară, acizii și enzimele îl transformă într-o pastă numită chim gastric. Chimul intră în intestinul subțire.
- Aici are loc aproximativ 90% din absorbție. Nutrienții intră în fluxul sanguin prin capilarele din vilozități. De acolo, substanțele nutritive călătoresc către diferite celule ale corpului. Restul de alimente trece în intestinul gros, sau colon.
- Organismul absoarbe apă pe măsură ce alimentele trec prin el până la rect, pregătite pentru defecare.
Cum digeră organismul grăsimile?
Digestia grăsimilor începe chiar înainte ca alimentele să intre în stomac, digestia chimică începând în cavitatea bucală. Organismul continuă să digere grăsimile pe măsură ce alimentele se deplasează prin tractul digestiv. Grăsimile sunt un tip de lipide care sunt vitale pentru sănătate. Ele furnizează energie, amortizează organele, ajută celulele să crească și să se reproducă și mențin corpul cald.
Deoarece digestia grăsimilor necesită numeroase enzime, diverse afecțiuni pot afecta acest proces și, ca urmare, absorbția. Tulburările hepatice, sindromul intestinului subțire și problemele intestinului subțire pot face ca organismul să digere și să absoarbă mai greu grăsimile. Din această cauză, unele persoane cu aceste afecțiuni pot avea scaune grase.
Ce grăsimi sunt cel mai greu de digerat?
Un studiu din 2018 sugerează că grăsimile solide (cele care sunt solide la temperatura camerei, cum ar fi untul ) sunt mai greu de digerat de către organism decât picăturile de grăsime.
Studiul a folosit un model al sistemului digestiv uman pentru a vedea cât de repede pot descompune enzimele cele două tipuri de grăsimi. Modelul digestiv a descompus grăsimile solide cam la jumătate din viteză. Această constatare sugerează, dar nu dovedește, că grăsimile solide pot prezenta mai multe probleme digestive. Cu toate acestea, este important de menționat că studiul nu a vizat direct oamenii și a folosit doar un singur tip de emulsie de grăsime.
Tipul de grăsime nu este singurul factor care determină cât de greu de digerat este un aliment. Anumite alimente, cum ar fi alimentele prăjite, sunt mai greu de digerat de către organism și sunt mai susceptibile de a provoca probleme digestive. În unele cazuri, problemele digestive pot rezulta, de asemenea, din sensibilitățile alimentare, astfel încât persoanele cu antecedente de probleme digestive ar putea dori să încerce să țină un jurnal alimentar pentru a-și urmări dieta și simptomele.
Îmbunătățirea digestiei grăsimilor
O digestie eficientă a grăsimilor este esențială pentru sănătatea generală, deoarece organismul are nevoie de grăsimi pentru a-și îndeplini multe dintre funcții. O digestie eficientă a grăsimilor poate juca chiar un rol în menținerea unei greutăți corporale moderate. Oamenii pot fi capabili să își îmbunătățească digestia grăsimilor prin:
- Ținerea unei diete cu mai puține grăsimi: Un studiu din 2018 a constatat că o dietă occidentală tipică bogată în grăsimi poate promova dezvoltarea bacteriilor din intestin care determină o persoană să absoarbă mai multe grăsimi, ceea ce poate duce la creșterea în greutate.
- Consumul de grăsimi sănătoase: Oamenii ar trebui să urmărească să includă în dietă grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, nuci, ulei de nucă de cocos și pește. În același timp, ei ar trebui să reducă aportul de grăsimi procesate, carne roșie și alimente prăjite.
- Tratarea afecțiunilor de sănătate: Este important să urmați un tratament pentru orice afecțiuni medicale cronice sau pe termen lung, în special pentru cele care afectează ficatul și sistemul digestiv. Problemele cu aceste organe pot face ca organismul să digere mai greu substanțele nutritive, inclusiv grăsimile.
- Protejarea sănătății ficatului: Ficatul produce săruri biliare care joacă un rol cheie în digerarea grăsimilor. Oamenii pot contribui la protejarea ficatului lor prin moderarea consumului de alcool și prin abținerea de la consumul de droguri recreaționale.
Deși unii susținători ai medicinei naturale și alternative susțin că administrarea anumitor enzime digestive sau suplimente poate îmbunătăți digestia grăsimilor, nu există suficiente dovezi științifice care să susțină această afirmație.
Care sunt cele mai bune alimente pentru a ajuta digestia?
Sistemul digestiv descompune alimentele în substanțe nutritive și energie pe care organismul le poate folosi. Alimente precum ghimbirul, legumele, kefirul și iaurtul pot îmbunătăți acest proces. Consumul anumitor tipuri de alimente sau efectuarea unor schimbări bruște în dietă poate duce la probleme cu digestia.
La unele persoane, problemele digestive pot duce la simptome precum:
- balonare
- gaze
- constipație
- diaree
- greață
- vărsături
- arsuri la stomac
În acest articol, enumerăm alimentele care sunt bune pentru sistemul digestiv. De asemenea, abordăm care sunt cele care trebuie evitate.
Alimente care ajută digestia
De îndată ce alimentele intră în organism prin cavitatea bucală, începe procesul de digestie.
Prin sistemul digestiv, organismul descompune alimentele în părți mai mici și mai ușor de utilizat. Diferite alimente pot ajuta în diferite etape ale acestui proces. De exemplu, unele ajută digestia în stomac, în timp ce altele ajută la nivelul intestinului. Fibrele sunt esențiale pentru sănătatea digestivă în general. Dacă o persoană nu este obișnuită să mănânce fibre des, cel mai bine este să crească încet aportul de fibre, începând cu fibre solubile, cum ar fi cele din fulgii de ovăz, mere și banane.
Adăugați în jur de o porție de fibre în dietă la fiecare 4-5 zile. Creșterea prea rapidă a aportului de fibre poate fi dăunătoare pentru digestie. Este important, de asemenea, să beți multă apă, deoarece aceasta se combină cu fibrele și adaugă volum scaunului. Printe alimentele specifice care sunt bune pentru digestie se numără cele care conțin ghimbir sau ghimbirul ca atare.
- Ghimbirul
Este o plantă care poate reduce balonarea și alte probleme digestive, se pot folosi felii de rădăcină de ghimbir pentru a face ceai. Pulberea de ghimbir uscat este de asemenea un condiment excelent pentru aromatizarea meselor. Alegeți o pulbere de calitate de rădăcină de ghimbir pentru a aromatiza mesele. Pentru ceai, alegeți rădăcină proaspătă de ghimbir pentru cele mai bune rezultate.
- Grăsimi nesaturate
Acest tip de grăsimi ajută organismul să absoarbă vitaminele. De asemenea, se combină cu fibrele pentru a ajuta la încurajarea mișcărilor intestinale. Uleiurile vegetale, cum ar fi uleiul de măsline, sunt o sursă bună de grăsimi nesaturate.
Consumați întotdeauna grăsimi cu moderație. Pentru un adult care urmează o dietă de 2.000 de calorii pe zi, de exemplu, aportul de grăsimi nu ar trebui să depășească 77 de grame pe zi.
- Legume cu coajă
Legumele sunt bogate în fibre, care reprezintă un nutrient important pentru digestie. Fibrele stimulează intestinele să elimine scaunul din organism. Pielea legumelor este adesea bogată în fibre și este mai bine să le consumați întregi. Printre legumele cu coaja bogată în fibre se numără cartofii, fasolea și legumele.
- Fructe
Multe fructe sunt, de asemenea, bogate în fibre. Acestea conțin, de asemenea, vitamine și minerale care sunt bune pentru digestie, cum ar fi vitamina C și potasiu. De exemplu, merele, portocalele și bananele sunt fructe nutritive care ar putea ajuta la digestie.
- Alimentele din cereale integrale
Alimentele din cereale integrale au, de asemenea, un conținut ridicat de fibre care ajută digestia. Organismul descompune încet cerealele integrale, ceea ce ajută la controlul nivelului de zahăr din sânge. Sunt disponibile multe alimente din cereale integrale, inclusiv orez brun și quinoa.
- Iaurt
Multe produse de iaurt conțin probiotice. Acestea sunt bacterii și drojdii vii care pot avea beneficii pentru sistemul digestiv.
- Kefir
Kefirul este o băutură din lapte fermentat care este sățioasă și conține probiotice. Așa cum am menționat mai sus, acestea pot favoriza o digestie mai bună și sănătatea intestinelor.
- Legume cu frunze verzi
Legumele cu frunze verzi sunt pline de nutrienți care sunt de ajutor pentru digestie.
Potrivit unui articol din revista Nature Chemical Biology, aceste legume conțin, de asemenea, sulfoquinovose. Acesta este un zahăr care poate hrăni bacteriile sănătoase din stomac, promovând astfel digestia.
Ce trebuie să evitați
Deși majoritatea alimentelor sunt bune de consumat cu moderație, unele nu sunt la fel de utile pentru digestie. Unele alimente și băuturi cresc riscul de balonare, arsuri la stomac și diaree. Printre exemplele acestora se numără:
- îndulcitorii artificiali, cum ar fi alcoolii de zahăr
- băuturi carbogazoase sau băuturi îndulcite cu zahăr
- carbohidrați rafinați, cum ar fi pâinea albă
- alcool
- lapte sau ciocolată albă
- alimente bogate în grăsimi saturate, cum ar fi brânza și smântâna
- cafea și alte băuturi care conțin cofeină
- alimente picante, cum ar fi unele tipuri de curry
- alimente grase, cum ar fi pizza
Unele obiceiuri pot, de asemenea, să împiedice digestia. Printre acestea se numără mâncatul prea repede și culcatul imediat după ce ați mâncat. De asemenea, organismului îi poate lua mai mult timp pentru a digera mesele în cantități mari, ceea ce poate fi problematic pentru unele persoane. Pentru a îmbunătăți digestia, cel mai bine este să mâncați mai multe mese mici în loc de una mare. Cu toate acestea, sistemul digestiv al fiecăruia variază. De exemplu, unele persoane pot avea intoleranțe și alergii alimentare, în timp ce altele nu.
Un medic poate recomanda ca persoanele cu probleme digestive să țină un jurnal alimentar. Acest lucru poate ajuta la identificarea alimentelor și băuturilor care declanșează probleme digestive.
Sfaturi pentru o digestie sănătoasă
Modalitățile de a menține o digestie sănătoasă includ:
- consumul de apă din abundență
- urmarea unei diete echilibrate cu multe fructe, legume, fibre și alimente integrale
- evitarea întârzierilor atunci când folosiți baia, atunci când este posibil
- efectuarea de exerciții fizice în mod regulat
- respectarea regulilor de igienă alimentară, cum ar fi spălatul pe mâini și gătitul cărnii, ouălor și peștelui bine înainte de a le mânca
- solicitarea de ajutor medical în cazul în care obiceiurile obișnuite de digestie sau de toaletă ale unei persoane se schimbă
Când trebuie să consultați un medic
O persoană ar trebui să solicite ajutor medical dacă observă oricare dintre următoarele simptome:
- constipație persistentă sau recurentă, gaze, vărsături sau diaree
- durere severă în orice parte a sistemului lor digestiv
- reflux acid persistent sau sever sau arsuri la stomac
- modificări inexplicabile ale greutății sau ale apetitului lor
- sânge în scaun
- sânge în voma lor
- dificultăți de înghițire sau senzația că mâncarea este blocată în gât
- modificări ale obiceiurilor intestinale
Rezumat
Sistemul digestiv deplasează alimentele prin organism, descompunându-le astfel încât substanțele nutritive să poată fi absorbite în fluxul sanguin, unde celulele le pot folosi pentru energie, creșterea și repararea țesuturilor și în alte scopuri. Digestia implică mai multe organe și sisteme, o serie de substanțe chimice și peristaltismul, mișcări musculare automate, care mută alimentele în etapa următoare. Orice persoană care observă modificări ale proceselor digestive obișnuite ar trebui să solicite sfatul medicului, deoarece acest lucru poate indica o afecțiune care necesită tratament.