Leziunile la genunchi trimit frecvent oamenii la cabinetul medical. Printre exemple se numără:
- fracturile
- rupturile meniscale
- leziunile ligamentului încrucișat anterior
Tratamentele depind de cauza care stă la baza leziunii genunchiului. În 2010, peste 10 milioane de vizite la cabinetul medicului au avut loc din cauza durerii și rănilor la genunchi. Cele mai multe dintre aceste vizite s-au datorat acelorași probleme comune. Leziunile la genunchi pot fi adesea tratate la domiciliu, dar unele sunt suficient de grave pentru a necesita intervenție chirurgicală.
Acest articol explică anatomia genunchiului, leziunile comune ale genunchiului și unele dintre opțiunile de tratament.
Zece leziuni comune ale genunchiului
Genunchiul este o articulație complicată. Se mișcă precum o balama de ușă, permițând unei persoane să își îndoaie și să își îndrepte picioarele astfel încât să poată sta jos, să se ghemuiască, să sară și să alerge. Genunchiul este alcătuit din patru componente:
- oase
- cartilaj
- ligamente
- tendoane
Femurul, cunoscut sub numele de osul coapsei, se află în partea superioară a articulației genunchiului.
Tibia, constituie partea inferioară a articulației genunchiului.
Patela sau rotula acoperă punctul de întâlnire dintre femur și tibie.
Cartilajul este țesutul care amortizează oasele articulației genunchiului, ajutând ligamentele să alunece ușor peste oase și protejând oasele de impact.
Există patru ligamente în genunchi care acționează asemănător unor frânghii, ținând oasele împreună și stabilizându-le. Tendoanele conectează mușchii care susțin articulația genunchiului la oasele din partea superioară și inferioară a piciorului. Există multe tipuri diferite de leziuni ale genunchiului. Mai jos sunt prezentate 10 dintre cele mai frecvente leziuni ale genunchiului.
- Fracturi
Oricare dintre oasele din genunchi sau din jurul acestuia poate fi fracturat. Cel mai frecvent os fracturat din articulație este rotula sau patela. Traumatismele cu impact puternic, cum ar fi o căzătură sau un accident de mașină, cauzează cele mai multe fracturi ale genunchiului. Persoanele cu osteoporoză subiacentă își pot fractura genunchii doar călcând greșit sau împiedicându-se.
- Leziuni ale ligamentului încrucișat anterior
Ligamentul încrucișat anterior (LÎA) se întinde în diagonală în partea din față a genunchiului, asigurând stabilitatea esențială a articulației. Leziunile ligamentului încrucișat anterior pot fi grave și necesită intervenție chirurgicală. Acestea sunt clasificate pe o scară de la unu la trei. O entorsă de gradul 1 reprezintă o leziune ușoară, în timp ce gradul 3 se referă la o ruptură completă. Sportivii care participă la sporturi de contact, cum ar fi fotbalul sau handbalul, își lezează adesea ligamentele. Cu toate acestea, sporturile de contact nu sunt singura cauză a acestei leziuni. Aterizarea incorectă dintr-o săritură sau schimbarea rapidă a direcției de mișcare poate duce la o ruptură a acestor ligamente.
- Luxația
Dislocarea genunchiului are loc atunci când oasele genunchiului nu sunt așezate și aliniate corespunzător. În cazul unei luxații a genunchiului, unul sau mai multe oase pot aluneca din loc. Anomaliile structurale sau traumatismele, inclusiv accidentele de mașină, căderile și sporturile de contact, pot provoca o luxație a genunchiului.
- Rupturi meniscale
Când oamenii se referă la cartilajul rupt în genunchi, probabil că vorbesc despre o ruptură meniscală. Meniscurile sunt două pene cauciucate de cartilaj între osul coapsei și tibie. Aceste bucăți de cartilaj se pot rupe brusc în timpul activităților sportive. De asemenea, se pot rupe lent din cauza îmbătrânirii. Atunci când meniscul se rupe din cauza procesului natural de îmbătrânire, se vorbește de o ruptură degenerativă a meniscului.
În cazul unei rupturi bruște de menisc, se poate auzi sau simți o pocnitură în genunchi. După leziunea inițială, durerea, umflarea și senzația de strângere pot crește în următoarele câteva zile.
- Bursita
Bursele sunt mici saci plini de lichid care amortizează articulațiile genunchiului și permit tendoanelor și ligamentelor să alunece cu ușurință pe articulație. Acești saci se pot umfla și se pot inflama în cazul suprasolicitării sau al presiunii repetate exercitate de genuflexiuni. Acest lucru este cunoscut sub numele de bursită.
Cele mai multe cazuri de bursită nu sunt grave și pot fi tratate prin autoîngrijire. Cu toate acestea, unele cazuri pot necesita tratament cu antibiotice sau aspirație, care este o procedură care utilizează un ac pentru a extrage excesul de lichid.
- Tendinita
Tendinita sau inflamația la nivelul genunchiului este cunoscută sub numele de tendinită rotuliană. Aceasta este o leziune a tendonului care leagă rotula de tibie. Tendonul rotulian lucrează cu partea din față a coapsei pentru a extinde genunchiul, astfel încât o persoană să poată alerga, sări și efectua alte activități fizice.Tendinita este frecventă în rândul sportivilor care sar frecvent. Cu toate acestea, orice persoană activă din punct de vedere fizic poate fi expusă riscului de a dezvolta tendinită.
- Rupturi de tendon
Tendoanele sunt țesuturi moi care leagă mușchii de oase. La nivelul genunchiului, un tendon care se accidentează frecvent este cel rotulian. Nu este neobișnuit ca un atlet sau o persoană de vârstă mijlocie implicată în activități fizice să rupă sau să întindă prea mult tendoanele. Impactul direct în urma unei căzături sau a unei lovituri poate provoca, de asemenea, o ruptură a tendonului.
- Leziuni ale ligamentelor colaterale
Ligamentele colaterale conectează femurul cu tibia. Leziunile acestor ligamente sunt o problemă frecventă pentru sportivi, în special pentru cei implicați în sporturi de contact. Rupturile ligamentelor colaterale apar adesea din cauza unui impact direct sau a unei coliziuni cu o altă persoană sau obiect.
- Sindromul benzii iliotibiale
Sindromul benzii iliotibiale este frecvent în rândul alergătorilor de cursă lungă. Acesta este cauzat atunci când banda iliotibială, care este situată pe partea exterioară a genunchiului, se freacă de partea exterioară a articulației genunchiului. De obicei, durerea începe ca o iritație minoră. Aceasta poate crește treptat până în punctul în care un alergător trebuie să se oprească din alergat pentru o perioadă pentru a lăsa banda iliotibială să se vindece.
- Leziuni ale ligamentului încrucișat posterior
Ligamentul încrucișat posterior este situat în partea din spate a genunchiului. Este unul dintre numeroasele ligamente care leagă osul coapsei de tibie. Acest ligament împiedică osul tibiei să se deplaseze prea mult în spate. O leziune a ligamentului încrucișat posterior necesită o forță puternică în timp ce genunchiul se află în poziție îndoită. Acest nivel de forță apare de obicei atunci când cineva cade tare pe genunchiul îndoit sau este implicat într-un accident care lovește genunchiul în timp ce acesta este îndoit.
Când trebuie să consultați un medic
Dacă durerea de genunchi devine cronică, este severă sau durează mai mult de o săptămână, o persoană ar trebui să consulte un medic. Este important să consultați un medic dacă există o gamă redusă de mișcare în articulație sau dacă îndoirea genunchiului devine dificilă. În cazurile de lovituri cu un corp contondent sau de traumatisme, trebuie consultat un medic imediat după ce a avut loc o leziune.
Opțiuni de tratament
Tratamentul va varia în funcție de cauza durerii de genunchi și de specificul leziunii. În cazul leziunilor prin întindere sau suprasolicitare, odihna și gheața vor permite de obicei genunchiului să se vindece în timp. Tratamentul poate implica, de asemenea, gestionarea durerii și a inflamației cu medicamente. În cele mai multe cazuri, o persoană va trebui să se odihnească pentru o perioadă de timp.
Rupturile sau alte leziuni provocate de traume pot necesita o protezare, punerea genunchiului la loc sau o intervenție chirurgicală. În cazul unei intervenții chirurgicale, o persoană nu va putea probabil să folosească genunchiul după procedură și poate avea nevoie fie de cârje, fie de un scaun cu rotile în timpul recuperării. In unele cazuri, ar putea fi nevoie de terapie fizică pentru a ajuta o persoană să își recâștige mișcarea și forța în genunchi și în picior.
Prevenire
Prevenirea leziunilor la genunchi nu este întotdeauna posibilă, dar o persoană poate lua măsuri de precauție pentru a reduce riscul. De exemplu, persoanele care aleargă sau fac sport ar trebui să poarte încălțăminte adecvată și echipament de protecție. În cazurile de sindrom al benzii iliotibiale și de leziuni de suprasolicitare, o persoană poate dori să ia în considerare reducerea numărului de kilometri pe care îi aleargă.
Anumite exerciții ajută, de asemenea, la întărirea mușchilor mai mici ai picioarelor, ceea ce poate ajuta la prevenirea rănilor. În cele din urmă, întinderea înainte și după exerciții fizice poate ajuta la prevenirea rănilor la nivelul genunchilor. O nutriție adecvată, în special pentru sportivi, este, de asemenea, importantă. Proteinele, calciul și vitamina D sunt esențiale pentru menținerea sănătății oaselor, mușchilor și ligamentelor.