Anatomia inimii
Inima este un organ cavitar cu patru camere, 2 atrii și 2 ventriculi. Inima funcționează ca o pompă, ea primeste si impinge sângele. Pentru a funcționa, aceasta pompă are nevoie de niște valve, si anume tricuspidă ( între atriul și ventriculul drept, având 3 cuspide) și bicuspidă (între atriul și ventriculul stâng, cu 2 cuspide).
Inima se împarte în pompa dreaptă (atriul drept și ventriculul drept) și pompa stângă (atriul stâng și ventriculul stâng). Porțiunea atrială se contractă inaintea porțiunii ventriculare, aceasta pentru că atriile preiau sângele și îl pompează în ventriculi, iar aceștia din urma trimit sângele în circulație ( ventriculul drept in trunchiul pulmonar, spre plămâni, pentru oxigenarea sângelui și ventriculul stâng in aortă pentru nutriția viscerelor).
Inima prezintă țesut excito-conductor, celulele care inițiază si conduc impulsul. Aceste celule formează noduli, sinoatrial și atrioventricular. Contracția inimii se numeste sistolă iar momentul de relaxare, diastolă.
Nodulul sinoatrial se află în atriul drept și are o frecvență de 70-80 bătăi/minut(bpm); având cea mai mare frecvență, el este cel care imprima ritmul bătăilor cardiace. Impulsul electric care pleacă de la acest nodul se propagă din aproape în aproape, cu o viteză de 1m/secundă, in porțiunea atrială a cordului.
Nodulul atrioventricular se află la baza atriului drept și continuă transmiterea impulsurilor de la nodulul sinoatrial, către regiunea ventriculară. Atriile și ventriculii nu au voie să se contracte simultan (ventriculii sunt mult mai puternici decât atriile). Nodulul atrioventricular imprimă frecvența de 40-45 bpm; dacă nodulul sinoatrial încetează din funcționare, nodulul atrioventricular este cel care preia funcția de conducere.
In timpul vieții, inima bate de aproximativ 3 *108ori, insa frecvența bătăilor variază în funcție de stilul de viață sau poate fi influențată patologic. Când vorbim despre inimă, ne referim la frecvența cardiacă, la forta de contracție și la volumul de bătaie.
Bolile cardiovasculare reprezinta cauza cea mai frecventa de deces la nivel global
Aproape jumătate dintre decesele produse prin bolile cardiovasculare sunt date de boala coronariana. Activitatea de prevenție a bolilor cardiovasculare constă in schimbarea stilului de viața și controlul strict al factorilor de risc. Modificarea stilului de viața se referă la :
- oprirea fumatului
- încurajarea activității fizice
- promovarea unor obiceiuri alimentare sănătoase.
Starea de sănătate cardiovasculară se definește astfel:
- fără fumat
- activitate fizică regulată (minim 30 de minute zilnic)
- obiceiuri alimentare sănătoase
- evitarea excesului ponderal
- tensiunea arterială mai mică de 140/90 mmHg
- colesterol total sub 200 mg/dl
Renunțarea la fumat reprezintă cea mai eficientă metoda dintre toate măsurile de prevenție. Nu există limită de vârstă în ceea ce privește beneficiul renunțării la fumat. Orice adult sănătos trebuie încurajat să practice cel puțin 30 de minute zilnic, timp de 5 zile pe săptămână, de activitate fizică de intensitate moderată, sau 15 minute zilnic, 5 zile pe săptămână, de exercițiu fizic viguros .
Grăsimile din alimentație au un rol major în formarea plăcii de aterom. Astfel că înlocuirea acizilor grași saturați (din produsele animale, alimente prelucrate industrial) , cu acizi grași polinesaturați (conținut crescut în omega 3) scad nivelul colesterolului seric și riscul de boală cardiovasculară.
Se recomanda aplicarea agresiva a masurilor de peventie primara si secundara la varstnici, dar si la populatia tanara, pentru a reduce riscul ulterior de evenimente cardiovasculare.
Varsta inaintata se asociaza cu boli cardiovasculare cum ar fi :
- hipertensiunea arteriala
- boala coronariana aterosclerotica
- insuficienta cardiaca congestiva
- afectare valvulara
- boli ale sistemuui excito-conductor
Simptomele frecvente ale bolilor cardiovasculare sunt:
- fatigabilitate
- toleranta scazuta la efort
- presincopa
- sincopa
- ortopnee
- dispnee
- disconfort toracic
- durere toracica in zona precordiala
- palpitatii
- letargie
- crestere ponderala
- dureri la nivelul membrelor inferioare la efort
- tulburari oftalmologice
- cefalee
- tuse
Analizele sanguine curente, de rutina, sunt recomandate in functie de contextul clinic al fiecarui pacient. Exista insa biomarkeri foarte utili in evaluarea bolilor cardiovasculare, care pot avea semnificatii multiple, de exemplu:
- pentru determinarea injuriei miocardice (Troponinele T sau I, creatinkinaza MB)
- pentru determinarea inflamatiei (proteina C reactiva)
- pentru determinarea stresului miocitar ( BNP , NT-pro-BNP)
Explorarile diagnostice ofera informatii foarte importante pentru stabilirea unui diagnostic rapid si exact
Electrocardiografia de repaus (EKG): reprezinta o investigatie indispensabila in examenul cardiologic, metoda foarte importanta de screening, diagnostic pozitiv sau diferential, avand un rol esential in diagnosticarea bolii coronariene, tulburarile de ritm si de conducere, hipertrofiile ventriculare, modificarile atriale, tulburari ale echilibrului electrolitic cat si in evaluarea pacientilor cu boli cardiace cu substrat genetic.
Ce arata un Ekg?
EKG ul ne poate indica pulsul, în primul rând, pe EKG putându-se observa atât sistola cât și diastola.
Putem observa regularitatea pulsului.
Efectele medicamentelor care determină, secundar, blocarea receptorilor beta.
Infartul sau ischemia sunt ușor de recunoscut cu ajutorul EKG ului, doarece țesuturile afectate nu mai conduc impulsul nervos.
Carențe sau exces de electroliți (substanțe care au rolul de a conduce curentul prin celule).
Cand ar trebui sa facem acest tip de investigatie?
Efectuam aceasta investigatie atunci cand avem :
- Senzația de batai neregulate ale inimii
- Senzația ca pieptul se strânge.
- Atunci când medicul, în urma ascultării cu stetoscopul suspectează anomalii.
- Inima bate mai repede si mai puternic fară ca pacientul sa facă efort.
- Pacientul se simte obosit constant.
- Pacientul are probleme de respirație.
Radiografia toracica este o examinare imagistica frecvent folosita si permite evaluarea inimii, ofera informatii despre circulatia pulmonara, aorta toracica, eventuale afectiuni pulmonare asociate, cat si despre monitorizarea afectiunilor cardiace si a tratamentului.
Ecocardiografia cu pricipalele modalitati utilizate de rutina (bidimensionala 2D, tridimensionala 3D, in mod M, Doppler color, pulsat, continuu, Doppler tisular pulsat) este o tehnica imagistica neinvaziva si neiradianta care utilizeaza ultrasunetele pentru a recompune in timp real imagini in miscare ale aparatului cardiovascular. Este cea mai folosita investigatie imagistica in cardiologie. Permite vizualizarea directa a structurilor cardiace in timp real si obtinerea cu acuratete buna a informatiilor legate de functia inimii.
Ecografia Doppler vasculara periferica permite diagnosticarea si evaluarea severitatii stenozelor arterelor carotide, arterelor membrelor inferioare si superioare, arterelor renale sau mezenterice, dar si pentru diagnosticarea bolilor venoase:
- tromboza venoasa profunda si superficiala
- insuficienta venoasa profunda sau superficiala.
Ecocardiografia transesofagiana se efectueaza prin introducerea unei sonde in esofagul pacientului (sub anestezie locala), de unde se pot obtine imagini despre inima si vasele din jur. Se obtin astfel imagini de calitate superioara in anumite indicatii si aplicatii clinice.
Monitorizarea ambulatorie Holter Ekg permite inregistrarea continua a traseului EKG timp de 24, 48 sau 72 ore, si este utila pentru decelarea si caracterizarea anomaliilor electrice cardiace, care survin in cursul activitatilor zilnice curente (decelarea si analiza tulburarilor de ritm si de conducere).
Monitorizarea ambulatorie Holter a tensiunii arteriale permite o foarte buna apreciere a raspunsului antihipertensiv, arata informatii importante despre diagnosticul hipertensiunii arteriale, a variabilitatii zi/noapte a tensiunii arteriale, sau a cresterii TA matinale.
Teste de stres
Testul de efort EKG apreciaza toleranta la efort, modificarile sugestive pentru ischemia miocardica in vederea revascularizarii miocardice.
Ecocardiografia de efort apreciaza tulburarile de cinetica parietala indusa de stres, viabiliatea, modificari in fractia de ejectie a ventriculului stang.
Testare de stres cu scintigrafie miocardica de perfuzie ne arata defectele perfuziei, diskinezii parietale induse de stres, viabilitatea, modificari in fractia de ejectie a ventriculului stang.
CT cardiac si coronarografia Ct are un rol important in diagnosticarea bolii coronariene, in evaluarea permeabilitatilor stenturilor coronariene si a by-pass-urilor aorto-coronariene, evaluarea aortei, a valvelor cardiace, a pericardului.
Cateterism cardiac, coronarografia, angiografia periferica sunt investigatii utile pentru identificarea bolilor coronariene si vasculare semnificative angiografic, cat si pentru diagnosticarea bolilor cardiace congenitale.
Examenul cardio-RM vizualizeaza morfologia si functia cardiaca, in vederea obtinerii unei analize structurale cat mai complete.