Cum putem prezice cine va evolua de la o deficiență cognitivă ușoară la Alzheimer?
Demența afectează peste 55 de milioane de persoane din întreaga lume, costând aproximativ 1,3 trilioane de dolari pe an.
Cea mai frecventă formă de demență, boala Alzheimer, afectează până la 70% dintre aceste persoane.
Noile tratamente sunt mai eficiente dacă sunt inițiate la începutul evoluției bolii, dar diagnosticarea este dificilă în acest stadiu, deoarece simptomele timpurii sunt adesea respinse ca fiind schimbări normale datorate îmbătrânirii.
Diagnosticarea timpurie pentru a asigura eficiența tratamentului
Noile tratamente cu anticorpi monoclonali pentru boala Alzheimer, cum ar fi Lecanemab, Aducanumab și Donanemab, au fost introduse ca fiind primele tratamente de modificare a bolii.
Acestea pot elimina plăcile amiloide care se acumulează în creier și care sunt considerate a fi responsabile pentru majoritatea simptomelor bolii.
Cu toate acestea, aceste tratamente sunt eficiente doar dacă sunt administrate la începutul evoluției bolii. Și aici se află problema, deoarece diagnosticul actual, potrivit Asociației Alzheimer, se bazează în mare măsură pe documentarea declinului mental, iar afecțiunea este rareori diagnosticată înainte de apariția unor daune semnificative la nivelul creierului.
Biomarkerii pentru boala Alzheimer, cum ar fi proteinele amiloid pot fi detectați în lichidul cefalorahidian (LCR), dar acest test invaziv și costisitor nu este în întregime fiabil.
Cercetările au sugerat că acești biomarkeri pot fi detectați și în plasma sanguină, dar mai este un drum de parcurs până când aceste teste ar putea fi utilizate în practica clinică.
Deficiența cognitivă ușoară și riscul de demență
Mulți oameni se confruntă cu o ușoară deteriorare cognitivă pe măsură ce îmbătrânesc, dar majoritatea acestora nu vor ajunge să dezvolte boala Alzheimer. O abordare a diagnosticului constă în identificarea persoanelor cu tulburări cognitive ușoare care prezintă cel mai mare risc de a evolua spre boala Alzheimer.
Care sunt stadiile bolii Alzheimer?
Boala Alzheimer evoluează în etape. În stadiul 1, nu există simptome, dar scanările imagistice pot arăta modificări ale creierului. În stadiul 5, impactul asupra sănătății mentale și fizice a unei persoane va fi grav.
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demența.
Deși fiecare persoană care suferă de Alzheimer experimentează boala în mod diferit, este posibil să se împartă evoluția tipică a acesteia într-o serie de etape. Cu toate acestea, identificarea unui stadiu este mai puțin importantă decât asigurarea unei bune calități a vieții persoanei și a satisfacerii nevoilor acesteia.
În acest articol, aflați în linii mari cum se pot aștepta oamenii să progreseze boala Alzheimer. Analiza bolii Alzheimer în etape poate oferi o idee mai clară despre posibilele schimbări care ar putea afecta o persoană după diagnosticare. Etapele pot fi doar un ghid aproximativ, iar experții au propus de-a lungul anilor mai multe sisteme diferite de “etapizare“.
Unii oameni consideră că boala are șapte stadii, în timp ce alții se referă doar la trei:
- timpuriu
- mediu
- final
Simptomele care apar si momentul în care apar vor varia de la o persoană la alta. În acest articol, discutăm despre boala Alzheimer în cinci stadii:
- Stadiul 1: boala Alzheimer preclinică
- Stadiul 2: tulburări cognitive ușoare datorate bolii Alzheimer
- Stadiul 3: demență ușoară datorată bolii Alzheimer
- Stadiul 4: demență moderată datorată bolii Alzheimer
- Stadiul 5: demență severă cauzată de boala Alzheimer
Demența descrie un set de simptome care afectează:
- memoria
- gândirea
- rezolvarea problemelor sau limbajul. La o persoană care suferă de demență, aceste simptome sunt suficient de severe pentru a afecta viața de zi cu zi.
Etapa 1: Boala Alzheimer preclinică
Modificările care apar în cazul bolii Alzheimer pot începe cu mai mulți ani înainte de diagnostic. Aceasta este cunoscută sub numele de stadiul preclinic al bolii Alzheimer. În timpul acestui stadiu, individul nu va avea niciun simptom vizibil, dar tehnologiile de imagistică pot depista depozite de o proteină numită amiloid-beta.
La persoanele cu boala Alzheimer, această proteină se aglomerează și formează plăci. Aceste aglomerări de proteine pot bloca semnalizarea de la celulă la celulă și pot activa celulele sistemului imunitar care declanșează inflamații și distrug celulele dezactivate.
Oamenii de știință lucrează la modalități de utilizare a biomarkerilor pentru a identifica boala Alzheimer într-un stadiu mai timpuriu. Acest lucru i-ar putea ajuta pe medici să facă diagnostice timpurii, ceea ce ar putea duce la un tratament mai eficient și la rezultate mai bune.
Testele genetice pot ajuta la prezicerea persoanelor care ar putea dezvolta Alzheimer, iar experții caută modalități adecvate de a utiliza aceste tehnici.
Stadiul 2: Deficiență cognitivă ușoară
Deficiența cognitivă ușoară (MCI) apare adesea înainte de declinul mai sever al demenței. Aproximativ 12-18% dintre persoanele în vârstă de 60 de ani sau mai mult suferă de MCI, dar nu toate vor dezvolta demență. Potrivit Institutului Național pentru Îmbătrânire, aproximativ 10-20% dintre persoanele de peste 65 de ani cu MCI pot dezvolta demență .
O persoană cu MCI poate observa schimbări subtile în gândire și în capacitatea de a-și aminti lucruri. Acestea pot avea o senzație de “ceață cerebrală” și le este greu să își amintească evenimente recente. Aceste probleme nu sunt suficient de grave pentru a cauza probleme în viața de zi cu zi sau în activitățile obișnuite, dar cei dragi pot începe să observe schimbări.
Mulți oameni devin mai uituci odată cu vârsta sau le ia mai mult timp să se gândească la un cuvânt sau să-și amintească un nume. Cu toate acestea, dificultățile semnificative ale acestor sarcini ar putea fi un semn de MCI.
Simptomele MCI includ:
- uitarea programărilor, conversațiilor sau a evenimentelor recente mai des decât înainte
- dificultatea de a judeca
- dificultatea de a îndeplini sarcini care implică mai mulți pași
- confundarea cu privire la timp, persoane și locuri
- neglijarea sarcinilor de îngrijire de sine, cum ar fi spălatul și mâncatul
- comportamente riscante
- depresie
- având un sentiment de “ceață cerebrală”
Deocamdată, nu există un tratament medicamentos pentru MCI, dar unele alegeri privind stilul de viață poate ajuta la gestionarea acestuia. Sugestiile includ:
- respectarea unei rutine zilnice
- învățarea unei noi abilități
- petrecerea timpului cu prietenii și familia
- dormi suficient
- limitarea consumului de alcool
- căutarea de ajutor pentru probleme de sănătate, cum ar fi hipertensiunea arterială sau depresia
Stadiul 3: Demență ușoară
Stadiul de demență ușoară este punctul în care medicii diagnostichează de obicei boala Alzheimer. Dacă oamenii folosesc o descriere în trei etape a bolii Alzheimer, aceasta va fi etapa timpurie.
Problemele de memorie și de gândire pot deveni mai vizibile pentru prieteni și familie și, de asemenea, încep să afecteze viața de zi cu zi.
Simptomele demenței ușoare datorate bolii Alzheimer includ:
- dificultatea de a-și aminti informații nou învățate
- adresarea repetată a aceleiași întrebări
- dificultatea de a rezolva probleme și de a finaliza sarcini
- manifestarea unei motivații reduse de a finaliza sarcinile
- pierderea discernământului
- devenind retras sau devenind neobișnuit de iritabil sau furios în mod necaracteristic
- având dificultăți în a găsi cuvintele corecte pentru a descrie un obiect sau o idee
- se rătăcește sau rătăcește obiecte
Stadiul 4: Demență moderată
Atunci când o persoană suferă de demență moderată din cauza bolii Alzheimer, aceasta devine din ce în ce mai confuză și mai uitucă. Este posibil să aibă nevoie de ajutor pentru îndeplinirea sarcinilor zilnice și pentru a se îngriji singură. Acesta este cel mai lung stadiu și durează adesea în jur de 2-4 ani.
Simptomele demenței moderate cauzate de boala Alzheimer includ:
- pierderea noțiunii locului și uitarea drumului, chiar și în locuri familiare
- rătăcirea în căutarea unor împrejurimi care par mai familiare
- incapacitatea de a-și aminti ziua săptămânii sau anotimpul
- confundarea membrilor familiei și a prietenilor apropiați sau confundarea străinilor cu membrii familiei
- uitarea informațiilor personale, cum ar fi adresa lor
- repetarea amintirilor preferate sau inventarea de povești pentru a umple golurile din memorie
- are nevoie de ajutor pentru a decide ce să poarte în funcție de vreme sau de anotimp
- are nevoie de ajutor pentru a se spăla și a se îngriji
- pierderea ocazională a controlului vezicii urinare sau al intestinelor
- devin excesiv de suspicioși față de prieteni și familie
- vad sau aud lucruri care nu sunt acolo
- devine neliniștit sau agitat
- are izbucniri fizice, care pot fi agresive
Pe măsură ce Alzheimer avansează, o persoană poate începe să se simtă mai agitată spre seară și să aibă dificultăți în a dormi. Acest lucru se numește uneori sindromul “sundowner“’.
Stadiul 5: Demență severă
Dacă o persoană suferă de demență severă în ultimele stadii ale bolii Alzheimer, aceasta ar putea:
- să aibă dificultăți de comunicare și de utilizare coerentă a limbajului
- să creadă că se află într-un stadiu mai timpuriu al vieții
- să fie incapabile să recunoască fețele familiare, posibil din cauza faptului că își amintesc aspectul persoanei la o vârstă mai tânără
- să aibă nevoie de asistență pentru îngrijirea personală, pentru a mânca, a se îmbrăca și a folosi baia
- prezintă un risc mai mare de căderi
- să petreacă mai mult timp în pat sau într-un scaun
- au dificultăți la înghițire
- își pierd controlul intestinului și al vezicii urinare
- au iluzii și halucinații
- manifestă agresivitate, eventual față de îngrijitori, din cauza fricii sau a confuziei.
O persoană cu boală Alzheimer severă are șanse mari de a muri din cauza pneumoniei. Pneumonia este o cauză frecventă de deces la persoanele cu Alzheimer, deoarece pierderea capacității de a înghiți înseamnă că alimentele și băuturile pot pătrunde în plămâni și pot provoca infecții.
Alte cauze frecvente de deces în rândul persoanelor cu boala Alzheimer includ deshidratarea, malnutriția și alte infecțiile
Progresie
Nu toată lumea experimentează etapele bolii Alzheimer în același mod. Modul în care evoluează va varia de la o persoană la alta. Este posibil ca o persoană să nu aibă toate simptomele enumerate mai sus, iar simptomele pot apărea și dispărea. Etapele se pot, de asemenea, suprapune. Medicamentele pot încetini progresia pentru o perioadă de timp și pot ajuta cu simptomele de memorie și alte modificări cognitive. Factorii care pot afecta progresia bolii includ:
- vârsta, deoarece progresia poate fi mai rapidă la cei ale căror simptome apar înainte de 65 de ani
- factorii genetici
- sănătatea fizică, deoarece simptomele pot progresa mai rapid la persoanele cu afecțiuni cardiace, diabet, infecții recurente și la cele care au suferit mai multe accidente vasculare cerebrale
- dacă persoana suferă de delir
- menținerea activă, implicarea în activități și efectuarea de exerciții fizice regulate pot ajuta persoana să rămână activă și implicată mai mult timp.
Alte modificări ale stilului de viață care pot ajuta la încetinirea progresiei bolii includ:
- menținerea unei diete sănătoase
- somn suficient
- administrarea corectă a tuturor medicamentelor prescrise
- renunțarea la fumat
- limitarea sau evitarea consumului de alcool
- efectuarea de controale medicale regulate
Dacă o persoană cu boala Alzheimer suferă o schimbare bruscă a abilităților sau a comportamentului său, ar putea avea o altă problemă de sănătate sau o infecție. Este vital să solicitați sfatul unui medic cât mai curând posibil. Aproximativ 1 din 3 persoane în vârstă de 65 de ani și peste, vor muri din cauza bolii Alzheimer sau a unui alt tip de demență. Aceasta ucide mai mulți oameni decât cancerul de sân și cancerul de prostată împreună.
Speranța de viață pentru persoanele cu boala Alzheimer variază în funcție de mulți factori. Speranța medie de viață pentru o persoană cu Alzheimer este de 4-8 ani după diagnosticare, dar oamenii pot trăi cu Alzheimer timp de 20 de ani sau mai mult. Boala Alzheimer este un tip de demență și o tulburare neurocognitivă care apare atunci când au loc modificări fizice în creier. Nu este un semn de îmbătrânire, dar este mai probabil să apară pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Nu toată lumea va dezvolta demență odată cu vârsta.
Este important să ne amintim că o persoană cu Alzheimer este în continuare aceeași persoană, chiar dacă comportamentul ei se schimbă. Multe persoane cu Alzheimer se simt frustrate, deoarece le este mai greu să facă lucrurile pe care obișnuiau să le facă sau se străduiesc să își amintească lucruri pe care cred că ar trebui să le știe. Cu cât membrii familiei și cei dragi sunt mai bine informați cu privire la Alzheimer și la modul în care acesta afectează o persoană, cu atât mai bine vor putea oferi ajutor și sprijin.
În prezent, nu există nicio modalitate de a preveni sau de a vindeca Alzheimer, dar cercetările în curs de desfășurare caută modalități de a detecta boala mai devreme și de a opri sau inversa evoluția acesteia.